miercuri, 25 august 2010

Cum copiezi o cheie de interfon

Situatie: ai o cheie de interfon, insa ai nevoie de mai multe; nu ai timp/bani la dispozitie sa faci copii dupa cheie sau nu sti unde se fac aceste copii.

Nu iti ramane de facut decat sa realizezi singur aceste copii provizorii (pentru ca nu sunt la fel de rezistente/fiabile ca cele originale).

Cheia de care vorbim este modelul din plastic alb transparent (mai sunt si modele din plastic transparent rosu):






Avem nevoie de un scanner A4, un liniar de plastic transparent, banda adeziva transparenta lata.

Asadar se ia cheia originala de interfon, se pune pe scanner si se scaneaza (600 dpi e ok). Salvam imaginea obtinuta.

Imaginea se prelucreaza cu un soft de grafica: se indreapta imaginea (rotire), se scaleaza a.i. la tiparire sa fie de dimensiunile cheii originale. Rezultatul se tipareste pe o folie transparenta de retroproiector (tiparire laser preferabil). Folia din imagine are tiparite 6 coduri, in stanga imaginii:



Liniarul se taie la dimensiunea cheii originale pe liniile albastre.





Se decupeaza din folia transparenta bucata cu cheia tiparita a.i. sa aibe latimea liniarului (dimensiunea C).



Se aseaza bucata de folie pe liniar la distanta de margine ca si la cheia originala. (dimensiunile A si B sa fie egale la noua cheie si la vechea cheie)



Taiem o bucata de banda adeziva transparenta (scoci) si fixam folia pe liniar. Apoi mai dam 2-3 straturi de scoci peste (invelim liniarul si protejam folia in scoci).

Verificam dimensiunile cheii nou creeate, se accepta mici diferente:



Apoi incercam cheia jos la interfon, in mod normal ar trebui sa fie functionala. Cheia functioneaza doar pe partea la care am respectat distantele A si B.

Sugestii:
-daca la tiparire dungile negre apar gri inchis, se poate desena peste ele cu un marker negru permanent cu varf subtire (cu atentie fara sa fie depasite marginile dungilor)

-la prelucrarea imaginii scanate, ar fi bine ca dungile din codul de bare sa fie prelungite a.i. sa fie egale cu latimea liniarului astfel incat noua cheie sa poata fi folosita pe oricare parte.

Succes!

___

marți, 24 august 2010

Weekend pe dOOua rOOti in zona Semenic (Valiug, Resita, Semenic) - 2010, 20-22 august

De ceva vreme tot ma gandeam pe unde am putea merge cu bicicletele pe mai multe zile. Si cum nu avem masina, depindeam fie de altii sa ne duca bitzele, fie sa mergem cu trenul.

Traseul la care ne gandeam era cam asa: Resita - Comarnic - culmea Raspitel - Crivaia - Valiug, apoi Valiug - Prislop - Semenic - Poiana Alibeg - canton Berzavita - Crivaia - Valiug si ultima zi Valiug - valea Barzavei - canton Groposu - lacul Secu - Resita.

Si asa am ajuns sa mergem catre Resita. Am plecat de joi seara cu trenul spre Resita, cu bitzele in tren.

=ziua 01=
traseu ziua 01:


Bike route 667137 - powered by Bikemap 

Vineri dimineata am pornit din Resita spre Valiug. La iesirea din Resita spre Valiug, la cantonul Minda, am facut dreapta pe un drum ce pe harta e judetean (DJ582C), in realitate e de tractor. Drumul ala duce in final la Anina, noi vroiam sa mergem cu el pana la cantonul Navesu Mare.

Am inceput sa urcam, urcare ok, prin padure, la umbra. Am gasit inclusiv si o borna de drum judetean pe care scria "Anina 27 km", asadar chiar e fost un drum judetean.

Borna de 27km pana la Anina
DSC_1499


Am iesit din padure, se vedea frumos localitatea Cuptoare. Am tot urcat, am intalnit oameni la munca la strans de fan.

La strans de fan
DSC_1491


Cum dupa urcare vine si o coborare, asta s-a petrcut in locul numit "Trecatoarea Cerbilor". De acolo am inceput sa coboram spre cantonul Comarnic.

Iar am iesit din padure, am avut o vedere excelenta spre Iabalcea / Cheile Carasului.

Vedere spre Cheile Carasului - Iabalcea
DSC_1523


Si uite asa, din pedala in pedala, am ajuns la Comarnic. Acolo am mancat, am schimbat 2 vorbe cu cei de acolo, ne-am consultat daca merita sa urcam spre Poiana Betii si sa coboram de acolo, pana la urma am stabilit ca urcam la Navesu Mare si apoi la Raspitel.

Si am gasit un fel de creanga speciala pt meditat deasupra apei:

Creanga - sper sa nu fure designul cei de la Ikea
DSC_1563


De la Comarnic am inceput sa urcam spre cantonul Navesu Mare. Ajunsi acolo, am mers pe drumul din stanga, adica cel care urca. Cel din dreapta, in coborare, presupun ca ajunge la Anina.

Ala-bala-stanga-dreapta
DSC_1571


Pe urcarea din stanga nu prea era de mers pe bitza, drumul e folosit de cei care taie padurea, are noroi, bolovani. Am urcat, am impins bitzele.

Scopul era sa ajungem la peste 800 m alitudine, pe langa Culmea Raspitel. Si am ajuns :)

Gata cu urcarea
DSC_1582


Apoi am inceput sa coboram, am ajuns la o alta intersectie, un drum in dreapta, uraca si unul in stanga cobora. Am ales sa coboram, ideea era ca vroiam sa mergem catre Crivaia.

Coboram
DSC_1593


Am ajuns la cantonul Berzavita, apoi la Vila Klaus si in sfarsit la Crivaia. Adica asfalt, adica masini. Si multi oameni.

Vila Klaus
DSC_1599


Si in final am ajuns la gazda noastra in Valiug.

Nu a fost rau dupa o zi de noroaie, urcusuri, impins la bitza si hurducaituri. Asta a fost vineri.

=ziua 02=
traseu ziua 02:


Bike route 667152 - powered by Bikemap 

Sambata am inceput cu o zi insorita, insa termometrul arata pe la 7 grade Celsius.

7 grade - cam racoare - vine toamna pe la Valiug
DSC_1606


Am inceput sa urcam pe drumul clasic spre Semenic, pe asfalt.

Am urcat toate serpentinele alea, aer curat, din cand in cand cate o masina. Am ajuns la Prislop, am savurat putin momentul si am inceput sa urcam spre Semenic. Dupa ultimile serpentine de dinainte de golul alpin, am inceput sa ne gandim la pranzul de pe Semenic.

La Prislop
DSC_1619


Am intrat in statiune, am gasit un loc unde sa servim pranzul. A

Apoi de acolo am urcat catre Gozna, pe varfuletul ala era un fel de ciorchine uman. Dupa poza iola releu (nu ne-am apropiat de Gozan, nu ave rost), am mers in stanga (S-SV) peste golul alpin, pe unde de fapt e un drumeag spre Baile Vulturilor si stane.

Poza Iola Semenic
DSC_1645


Si am mers cale de vreo 1-2 km, am vazut Baile Mari ale Vulturilor si apoi am vazut cum mi s-arupt lantul, undeva pe o urcare. Asa ca acolo am petrecut un timp pentru reparatie.

Prin afine
DSC_1651


In drumul nostru au aparut si clasicii caini, erau unii mici, nu am mai vazut atatia la un loc, apoi au aparut 3 clasici mari. A venit si ciobanita, i-a alungat.

Spre padure
DSC_1665


In final, am ajuns la limita padurii, acolo am gasit un vechi marcaj (ceva galben cu ceva albastru, punct, patrat, nu se mai distingea). Astfel am ajuns in Poiana Alibeg, de acolo am coborat prin padure si am prins capatul drumului forestier care pana la Valiug a fost o coborare de vreo 13 km (pe la Berzavita, apoi prin Crivaia). A fost un mic deja-vu plictisitor, cu o zi inainte am mai coborat acel drum.

=ziua 03=
traseu ziua 03:


Bike route 667191 - powered by Bikemap 

Si a venit si ziua de duminica. Pentru aceasta zi am ales sa mergem pe valea Barzavei pana la Secu si de acolo la Resita.

In drum insa am facut o oprire de suflet: am oprit la locul in care cu 21 de ani in urma am fost facut pionier. ce vremuri...

19 iunie 1989

Pioneer


22 august 2010

DSC_1748


Apoi am coborat prin sat, am ajuns la hidrocentrala Crainicel, barajul si lacul Breazova (pe harta e lacul Valiug). Foarte mult noroi aici, drumul a fost folosti de cei care taie padurea, ne-am cam murdarit pe lant :)

Pe valea Barzavei
DSC_1765


Am ajuns la cantonul Groposu, acolo am gasit o pereche pe la vreo 50 de ani, alergau cu betze, lucru de admirat sa vezi in Romania pe cineva la varsta asta ca face miscare si nu sta prin oras in asteptarea unei vieti mai bune.

Semi-tunel verde :)
DSC_1788


Dupa canton insa am avut parte de un copac proaspat cazut in drum ne-a luat ceva sa il calarim si sa trecem dincolo, dar apoi a urmat o coborare monotona.

Ultima piedica spre civilizatie
DSC_1797


Intr-un final am dat iar de asfalt, oameni si masini.

Pe la Secu pe conturul lacului am mai gasit ceva de urcat, insa cum mi-am rupt lantul si cum era incarcat de noroi (si nu era uns), am lasat-o mai moale cu urcatul.

Si intr-un final am ajuns si la Lend, in Resita City.

Cam asta a fost tura, o tura facuta cu bitze cu roti de 28", cu bagaj pe portbagaj, mai pedalata, mai impinsa. Vreo 120 km in total, dar facuti in aer curat, fara cazaturi si fara incidente majore.

A fost fain ca am putut merge atatea zile, a fost fain ca Georgiana a mers atat pentru ca ea a invatat sa mearga cu bitza de abia in 2009 pe vremea asta.

Harti pe Google Maps aici (cu mai multe detalii): Google Maps - harti


Pozele toate aici: album poze Webshots



___