marți, 4 ianuarie 2011

Ustensila de bucatarie - din bradul de Craciun

Din nou ianuarie, de data asta editia 2011. La multi ani! , sanatate si fericire sa aveti in anul ce tocmai a inceput!

Cand eram mic, dupa ce trecea Craciunul, tata lua bradul si facea din el o ustensila de bucatarie, inainte sa il aruncam. Anii au trecut, Craciunurile cu brad s-au dus si ele.

Ustensila aceasta de bucatarie se foloseste / folosea si in Valea Almajului (mitca), dar am fost placut surprins ca in Stockholm (Suedia, 2008), la Muzeul Satului si Traditiilor (la Skansen), sa regasesc intr-o casa de lemn acelasi obiect pe care tata il facea din pomul de Craciun; am intrebat daca se folosea la amestecarea mancarii, mi-au raspuns ca da; m-au intrebat de unde stiu asta, le-am spus ca avem si noi in Romania :) (acum sper ca nu isi imaginau pe Dracula amestecand mamaliga si spunand strainilor "Ueilcuom! Ueilcuom!" :) )

Asadar, inainte de a arunca bradul, iata ca se mai poate face ceva din el, ceva util in bucatarie, o ustensila de bucatarie :), un fel de mixer manual, folositor de exemplu atunci cand preparam mamaliga - sa spargem cocoloasele de faina - sau cand preparam urzici, spanac (il maruntim).

Cum procedam: taiem partea superioara a bradului, sub locul unde sunt ultimile ramuri (linia rosie din poze). Partea inferioara o vom duce la gunoi (nu stiu ce se poate face din ea - idei va rog).




Din partea superioara a bradului lasam 40-50 cm de tulpina (linia cu portocaliu), restul o taiem, taiem si ramurile ramase, la circa 10cm de tulpina (liniile rosii).




Apoi incepem sa curatam cu un cutit coaja si acele din ceea ce a ramas din bradul nostru de Craciun.






Dupa ce coaja a fost curatata, urmeaza finisarea. Finisarea am facut-o utilizand un ciob de sticla (de la o sticla de vin, pe care am spart-o). Atentie la utilizarea ciobului, pe cat de bine finiseaza, pe atat de bine taie!


La sfarsit trebuie sa avem lemnul cat mai curat, fara coaja, cat mai fin, fara asperitati, taieturile din capetele ramurilor sa fie frumos rotunjite. Trebuie acordata atentie mai mare la partea unde sunt ramurile, se curata mai greu coaja.





Acest obiect din lemn il putem lasa la uscat un timp, daca dorim.



Acum ca avem ustensila gata, iata cum se foloseste: se tine coada intre palme si se misca palmele astfel incat amestecatorul sa se roteasca; e cam si cum ne-am freca palmele de bucurie ca avem asa o unealta :))



Ca sa nu simulam utilizarea amestecatorului, hai sa facem si o mamaliga. Pentru mamaliga punem 4 cani de 250 ml apa la fiert (cu sare dupa gust) si cand incepe sa fiarba (sa nu clocoteasca), punem faina treptat, amestecam cu amestecatorul si lasam sa fiarba, eventual mai adaugam faina pana cand se intareste. Inainte de a o scoate din oala, cu un cutit dam imprejurul oalei si o rasturnam pe o farfurie.

Pofta buna!


__

10 comentarii:

  1. La Multi Ani cu bine! Pofta buna!

    RăspundețiȘtergere
  2. Din bucata de jos, exact cum faci tu telul de batut faceam cand eram copii sabii de lemn (cu protectie la maner).

    RăspundețiȘtergere
  3. Din restul tulpinii se poate face un suport de cani,asfel: se ia o bucata de lemn finisata de 20/20 cm,se gaureste la mijloc.Din tulpina se taie o lungime de aprox.30-35cm,pe care se gasesc cat mai multe ramuri, se scuteaza ramurile la5 cm de la axul principal,se curata de coaja apoi se finiseaza si se monteaza pe bucata de lemn.Se agata canile si se poate tine pe blatul de lucru din bucatarie.

    RăspundețiȘtergere
  4. In Almaj nu se pune sare in apa ,deoarece de cele mai multe ori se serveste cu branza fripta,care este destul de sarata.Deasemenea matca este nedespartita de colesar,care este un bat gros de 3cm si lung de 40 cm cu o curbura usoara la mijloc.Se foloseste la amestecarea mamaligii spre final cand se intareste si nu se mai poate lucra cu matca

    RăspundețiȘtergere
  5. multumesc de detalii! matca e de fapt mîtcă

    RăspundețiȘtergere
  6. da, e o idee buna, nu m-am gandit. o face si pe asta, sa vedem cine ne da un rest de brad :) ca bradul din care am facut amestecatorul e de fapt cel de anul trecut, doar am pastrat varful si de abia acum l-am facut.

    RăspundețiȘtergere
  7. Si daca fixezi amestecatorul in mandrina unei masini de gaurit cu turatie variabila, il poti folosi si in constructii, la mixatul vopselelor, gletului etc :D

    RăspundețiȘtergere
  8. m-am gandit si la asta, dar dupa aia m-am intrebat de ce obiectul de care vorbesti tu e metalic si nu din lemn de brad :) la vopsea ar merge :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Mamaliga nu se face amestecta: se pune 50% apa la fiert; cand fierbe se ia de pe foc si se adauga 50% malai amestecand pana la omogenizare; se pune la focul cel mai mic posibil la aragaz, CU capac cu gaurica si se lasa 15-20 de minute; Nu se amesteca:)
    Pe de alta parte, pentru amestecat vopsea eu folosesc o tija de metal de 6 mm cu filet la capat in care intre 2 iulite sta o banda de tabla rasucita la capete pe post de elice, sensul invartirii fiind spre fundul galetii de vopsea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu inteleg din ce ai scris ce vrei sa spui: nu se face amestecata dar se amesteca pina la omogenizare?!
      Articolul a fost documentat cu imagini pe cand locuiam in casa, in oras si nu aveam la dispozitie alte ustensile.
      Insa... La mine in zona (Valea Almajului), se foloseste procedeul mecanic de amestecare al mamaligii in ciuda opozitiei unei factiuni a producatorilor romani de mamaliga care nu agreeaza acest procedeu :). In procesul specific de productie, mamaliga nu se face pe gaz, ci pe foc de lemne, nu se face in oala de inox cu capac sau altele similare, ci in oala de fonta (tuci). Iar de amestecat, ai nevoie de un mestecau serios, caci pentru 7-8 persoane la masa trebuie sa faci multa mamaliga care devine o masa galbena greu de amestecat. Porumbul din care se face faina pentru mamaliga, malaiul cum ii spun orasenii, e crescut fara fertilizatori artificiali si fara stropiri, din simplul motiv ca lumea nu are bani de asa ceva. Iar de macinat, se macina la moara de la riu, la moara electrica nu prea se macina din pricina rezultatului diferit. Mori cunoscute sunt cele de la Eftimie Murgu, pe Valea Rudariei.
      Te astept in zona la un workshop de colesha si oua in cigane cu jumarati :) Bine-inteles asortate cu o uiaga de rachie :)

      Ștergere