Weekend de OOctOOmbrie pe dOOua rOOti - Brebu Nou - Valea Almajului - Dunare

Desi am tot planuit-o, traversarea Semenicului si a Munţilor Almăjului pina la Dunăre nu am facut-o in cursul verii. Si poate e mai bine ca a fost astfel, zilele toride ale verii nu faceau placut pedalatul, iar apa era tot mai jos pe vai.

Dupa ce am conversat si am tot schimbat rute si idei pe Facebook, Stefan s-a hotarit asupra unei rute si astfel ca joi ne-am intalnit aproape toti cei ce urmam sa mergem in aceasta calatorie cu bicicleta. Am pus la cale mincarea, cazarea, ruta si asteptam sa treaca ziua de vineri.
Dupa ce am lasat masinile in Slatina - Timiş, am pornit pe intuneric pe drumul proaspat asfaltat spre Brebu Nou. La lumina lanternei si la viteza bicicletei am putut remarca ce bine a fost facut drumul. Eu pariez pe acest drum: maxim 2 ani, voi?

In fine, la un moment dat am ajuns in Brebu Nou la cazare si asa s-a sfirsit prima etapa a calatoriei noastre.

De vorba cu ursul

Simbata dimineata am inceput sa mergem spre Valea Almăjului, am trecut peste barajul Lacului Trei Ape si apoi am inceput sa urcam prin padure pina cand am intalnit un drum pe curba de nivel si am tot mers pe acesta. Pina unde? Pina intr-o poiana, din care am ajuns la un drum pietruit care ne-a coborit in Verendin printre gradini, salase, oameni la scos de cartofi, un peisaj de toamna foarte imbietor la visare.

 

Lacul Trei Ape

 

Pe barajul lacului

 

Dupa ce am terminat urcusul (Dosul Semenicului)

 

Suntem la capatul drumului catre Verendin

 

Coborind spre Verendin

Din Verendin am mers pe deal, paralel cu drumul asfaltat Teregova - Mehadica (Megica, nu Magica), si am ajuns printre case la acel drum. Ne intampinat un semn de 10 % panta. In fine, pina la urma am inceput sa si coborim dupa ce am urcat atat. Coborirea incepea acolo unde asfaltul s-a terminat, caci altfel nu imi explic pt ce, in virf de deal, cobori circa 1,5 km pe drum de pamint, pina la DN57B (si nu accept ineptii de genul "acolo e limita cu alta comuna", e limita bunului simt din partea celor ce ne fu..  administreaza banii).

 

 Spre alte zari

 

Aici s-a terminat cu asfaltul

 

Aici a inceput asfaltul (DN57B)

Am ajuns la asfalt, din nou, la DN57B, am facut dreapta, apoi la intersectie am facut stinga, spre Lapuşnicel. In Lapuşnicel am intrebat unde e morţăria, acolo am facut dreapta pe un drum de beton si am urcat pina la morţărie. Acolo si drumul de beton se termina, iar de acolo si noi am fost pe ultimul drum, pina la Şumiţa. Dupa ce urcarea accentuata s-a mai domolit, a urmat o pedalare placuta si iata-ne la Şumiţa. Am facut poza la semnul de intrare in localitate, in caz ca ne rataceam .

 

Ajunsi in Şumiţa 

Am pornit apoi mai departe pe linia de alimentare cu energie electrica spre satul Putna, asta ne-a dat energie. Acolo unde linia face o curba de 90 de grade la stinga, noi am mers tot inainte, ca ruşii.

  

Undeva deasupra de Putna

Si bine am facut, soarele se lasa sub orizont, vederea se deschidea splendid catre Valea Almăjului. Culorile de toamna erau flacari vii in ultimle raze de soare. Am ajuns din nou la asfalt, am facut dreapta, am ajuns din nou la DN57B, am facut stinga si am mers catre Prigor, de la Prigor am mers dreapta spre Borlovenii Vechi, am trecut riul Nera spre Pătaş. Si am ajuns la Prilipeţ. A fost o zi productiva cu privelisti frumoase.

Ruta primei zile: Brebu Nou - Verendin - Mehadica - Şumiţa - Prigor - Prilipeţ:

Route 2,357,441 - powered by www.bikemap.net

Duminica am pornit frumos spre Eftimie Murgu sa vedem morile de pe Rudăria. Ziua se anunta buna pt pedalat, cu ceva nori insa, cu mai putin soare. Ajunsi la morile de pe Valea Rudăriei, am facut cateva poze si am pornit mai departe.

Coada la morile de pe Cheile Rudăriei

 

A venit toamna printre tufele de scumpie de pe Cheile Rudăriei

La bifurcatia Rudăriilor, am luat-o la dreapta si am urcat pe un drum frumos prin padure pe valea Rudăriei Mici. Totusi, pe la 700 m altitudine, ceata a inceput sa apara, adia vintul si era cam răcorică pe Rudărică.

 

Aici am mers la dreapta

 

Aici este o intersectie - noi am mers la stinga, la dreapta se ajunge deasupra de Bănia 

sau continuind, se ajunge la Ravensca

A trebuit atentie, caci altfel ne pierdeam in ceata deasa mai ceva ca magarii. As fi vrut sa vad privelistea, insa m-am multumit ca nu ploua. Am ajuns la pilonul radio, am luat-o prin stinga lui, apoi am ajuns la un drum mai lat si destul de umblat, cred ca e drumul ce vine de la la Pregheda, de la exploatarea de carbune.

 

Ce aţă!

 

Aici, la acest pilon radio, mergem la stinga

Aici am inceput o coborire luuuuunga dar placuta, prin padurile cu frunze galbene. Am ajuns toti cu bine la capatul coboririi.

 

In stinga se vede clar Svinecea Mare (1224m alt)

 

Am ajuns la drumul care ne duce la Eşelniţa

 

Pierdut in ceata excavator. Il declar nul!

 

Noi am venit dinspre stinga

 

O binemeritata pauza de o pana

Si intr-un tirziu am ajuns si la Eselnita. Si la asfalt (unde am facut stinga spre Orşova). A urmat ultima urcare, apoi coborire spre Orşova. Ura si la gara, in timp util pt o ciorba de peste inainte de tren.

 Ruta celei de-a doua zile: Prilipeţ - Eftimie Murgu - Pregheda - Eşelniţa:

Route 2,357,450 - powered by www.bikemap.net

Am luat trenul de la 19:50 spre Slatina - Timiş (foarte interesant, ni s-a dat bilet si pt biciclete, nu a fost aglomerat in ciuda faptului ca era duminica seara, probabil din Caransebes si Lugoj se aglomereaza).

 

Gata de drum mai bun 

Am ajuns la timp in gara Slatina - Timiş, am iesit la asfalt, acolo faci dreapta caci de fapt esti in Sadova Veche. Mai pedalezi vreo 10-15 minute si ajungi in Slatina - Timiş. Acolo ne-am impachetat in masini si gata, am ramas cu o tura placuta in minte :)

Bravo trupa (Cătălin, Gerzson, Oana, Sorana, Ştefan, Vasile) pt tura si nu uitati: Fiţi turişti în Valea Almăjului! :)